Luna Mai este luna de conștientizare a bolii celiace (intoleranța la gluten). Cu această ocazie, site-ul Celiaci.ro, cea mai mare comunitate online dedicată persoanelor afectate de intoleranța la gluten, își propune să crească gradul de conștientizare cu privire la boala celiacă și să încurajeze testarea pentru depistarea acesteia.
În Romania, celiachia e o boala mult sub-diagnosticată. Acest lucru se întâmplă și la nivel mondial. De exemplu, în ţările cu populaţie majoritar caucaziană (în Europa, America de Nord, America de Sud şi Australia) aproximativ 1 din 100 de persoane este afectată de această boală. O frecvenţă similară a fost raportată şi în regiunile în curs de dezvoltare, precum Africa de Nord, Orientul Mijlociu şi India, din cauza consumului unor cantități mari de grâu.
Celiachia reprezintă o intoleranţă alimentară permanentă la gluten și este una dintre cele mai des întâlnite intoleranţe alimentare din lume. Glutenul este o proteină prezentă în grâu şi în alte cereale, precum orzul, secara şi kamutul. În cazul unei persoane de orice vârstă, cu predispoziție genetică la celiachie, ingerarea unor cantităţi chiar neînsemnate de alimente care conţin gluten, declanşează o reacţie imună în intestinul subţire, cauzând o inflamaţie cronică.
Acest proces este însoţit de o serie de simptome care diferă de la individ la individ. La individul sănătos, peretele intestinal este acoperit de vilozităţi şi microvilozităţi care au rolul de a mări suprafaţa intestinului în vederea absorbţiei nutrienţilor. La individul celiac, aceste vilozităţi sunt semnificativ reduse, iar mucoasa intestinului este afectată.
Cele mai întâlnite simptome pe care le are intoleranța la gluten
În urma participării la sondajul realizat de site-ul Celiaci.ro, persoanele diagnosticate cu celiachie au descris următoarele simptome: simptome orale (probleme gingivale, afte bucale, eroziune a smalțului dentar, respirație urât mirositoare, gingii inflamate); simptome specific feminine (menopauză precoce, avorturi spontane frecvente, infertilitate, dezechilibre hormonale, probleme de menstruație, cervix inflamat); simptome intestinale (balonare, constipație, diaree, greață, dureri de stomac, reflux gastric, flatulență, apetit redus); simptome la nivelul oaselor și mușchilor (senzație de arsură a articulațiilor, articulații inflamate, crampe musculare, picioare și mâini umflate, spasme musculare); simptome cauzate de lipsa de nutrienți (anemie ferică, deficiență de vitamina B12, deficiență de vitamina D, deficiență de calciu, deficiență de zinc); simptome neurologice („ceață mentală”, depresie, iritabilitate, atacuri de panică, deficit de atenţie, anxietate, apatie); simptome la nivelul pielii (acnee, unghii fragile, eczeme și dermatite, piele uscată, vânătăi, mâncărimi ale scalpului, mătreață, cearcăne, urticarie, piele palidă, cancer de piele).
Alte simptome întâlnite sunt: astm, infecții urinare, privire încețoșată, frisoane, oboseală cronică, mătreață, tuse persistentă, amețeli, greutate fluctuantă, gușă, căderea părului, dureri de cap, arsuri stomacale, hemoroizi, hipertensiune, hipotiroidism, glicemie scăzută, migrene, palpitații, probleme cu somnul.
“Din păcate, doar un mic procent dintre cei care suferă de boli de alimentaţie iau măsuri pentru a preveni sau trata afecțiunea. De aceea, este important, dacă o persoană prezintă unele din simptomele enumerate mai sus, să apeleze la ajutor medical specializat și să își facă analize pentru depistarea celiachiei”, a declarat Bogdan Radoi, creator al platformei Celiaci.ro.
Prin realizarea unor teste de sânge, se pot confirma suspiciunile privind celiachia. Una dintre cele mai sigure metode este testul automatizat pentru anticorpii antitransglutaminază (antiTG) din clasa IgA. La fel de eficient, deşi este mai puţin utilizat, este testul pentru antiendomisium (EMA).
Testul pentru anticorpi antigliadină (AFA) din clasele IgA şi IgG este decisiv, în special la copiii cu vârste de sub 3 ani. O schimbare izolată a AGAIgG nu are pondere în diagnostic, în general, cu excepţia cazului în care se găseşte la copiii cu deficienţă de IgA.
„Biopsia intestinală este obligatorie pentru diagnosticare, cu o singură excepţie. Conform celui mai recent Ghid de diagnostic al bolii celiace elaborat de Societatea Europeană de Gastroenterologie, Hepatologie şi Nutriţie Pediatrică, biopsia intestinală poate fi omisă în cazul pacienţilor cu simptome sugestive pentru boala celiacă, cu titrul anticorpilor anti-transglutaminază tisulară pozitiv, crescut de mai mult de 10 ori faţă de valoarea normală, cu anticorpi anti-endomisium pozitivi şi cu haplotip HLA DQ2 sau DQ8”, a declarat Dr. Oana Belei – medic specialist pediatru la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Louis Turcanu, Timișoara, în cadrul unui interviu acordat platformei Celiaci.ro.
Așadar, diagnosticarea celiachiei este începutul unei serii de schimbări benefice majore. Odată diagnosticată si adoptată dieta fără gluten, boala celiacă nu compromite în niciun fel calitatea vieţii. Doar prin adoptarea unei diete fără gluten, fără administrarea de medicamente, pacienţii vor resimți o ameliorare treptată a simptomelor, chiar dacă acestea au fost active pe parcursul mai multor ani.
Mai multe informații despre boala celiacă – de la rețete și sfaturi pentru tranziția la o dieta fără gluten, până la sfaturi medicale, discuții cu alți membri din comunitate și evenimente speciale – găsiți pe Celiaci.ro.
